Exemple de propozitii cu complement direct

Oricand si oriunde e nevoie voi Veni. Non, il a dit. Pentru rapotarea la o sută şi la o mie Sitiera structuri alcătuite DINT-un chiffre Cardinal propriu-ZIS şi sută, mie însoţite de prepoziţia la: trei la sută (3%), Douăzeci la mie (20‰). Il a travaillé dur pour faire une bonne impression et pour obtenir beaucoup d`argent. Il m`a demandé par qui ce livre était écrit. Ai/ATI spus ca pot Veni, nu? Sa-TI povestesc un romain? C`est mon frère “a-t-il dit. Lequel d`entre nous regarde-t-il? Se leaga de Regenta sa prin conjonctii sau adverbe relative ca: parce que = pentru ca, pour la raison que = pentru motivul ca, voyant que = vaznd ca, sur le terrain que = din cauza ca, en raison du fait que = datorita faptului ca, comme = CACI, depuis = ntruct, compte tenu que = din cauza ca etc. ITI voi cumpara tie o carte. Reprezinta materializarea scopului subiectului propozitiei dans Care se afla. Nu l-am vazut PE El niciodata acolo.

Il Poti intreba PE Omul de PE Strada. Desigur, El sont dreptate. Astfel verbul am Trece si El la passé tendu. Vorbirea directa reprezinta cuvintele unei persoane rostite NTR-o mprejurare, n prezenta cuiva sau n conversatie cu cineva. Cui altcuiva Poti da acesti Bani? John a dit qu`il pouvait venir par son automobile; John a dit qu`il était capable de venir par son automobile. Verbul la Infinitiv poate fi de asemenea complement direct în Română, Dar i se preferǎ propoziția completivă directă cu predicatul la conjonctivite: “și a vorbi de la dânsa am învățat” (Ion Creangă) [1]. De ce nu au venit EI este NCA secret. Se leaga de Regenta sa cu ajutorul conjonctiilor conditionale: si = daca, à condition que = cu conditia ca, fournissant/à condition que = cu conditia ca, supposons/supposant que = presupunnd ca = daca, à moins que = daca nu, cu conditia ca nu, si.

Trei plus trei FAC sase. Le livre lu par moi est intéressant. Această definiție Generală este precizată în gramaticile a diverse limbi prin felul cum este exprimat complementul direct: morfologic, poziţional sau structural [3]. In limba romana aceste complemente prepozitionale au ca echivalent complementul indirect in acuzativ Care raspunde la intrebarile: cu Cine? Alice CNTA mai Frumos DECT CNTA Jane. DIN Punct de vedere formelle propozitiile sunt simple si dezvoltate. Vous me connaissez? Mergem la Scoala sa nvatam. Este n fraza complementul circonstanciel de timp pe Inga un verbe sau adverbe DIN Regenta sa. Il m`a dit d`aller chercher un docteur. Propozitia este comunicarea dans Care se afla un singur PREDICAT. Les enfants jouaient joyeusement.

Saviez-vous qui était cette maison? Ar trebui sa-l astepti chiar daca ar fi trziu. Daca sunt Saraci cel Poutine sunt cinstiti. Placerea lor este sa inoate. Ils nous ont vus dans la rue, n`est-ce pas? John dans la rue. Oui, ils ont répondu. Eu comme fi citit Cartea daca comme fi avut timp. Se cuvine sa nveti, nu-i ASA? Arata de PARCA AR avea de GND sa Ploua. Tout le monde savait que l`or est un métal.

Ex: în Şcoala noastră sunt elevi tot unul şi unul. Nous irons en voyage parce qu`ils nous ont donné l`argent. Este obligatoriu ca Noi sa FIM acolo. Complementul de agent sau Subiectul Logic este folosit numai la diateza pasiva. Nous avons vécu ici pendant dix ans, n`est-ce pas? Nu i-am ntlnit acolo pentru ca am ntrziat. Si jamais vous avez des ennuis, faites-le nous savoir. Il a dit (que) il avait rêvé qu`il avait été voler. El nu Era acasa, nu-i ASA? Plus on est, mieux c`est. Subordonare nsemneaza raport/relatie sintactica de dependenta a unei parti de propozitie de alta parte de propozitie sau a unei propozitii de Alta propozitie. Bien sûr, il a raison.

Complementul direct este partea de propozitie asupra careia se orienteaza Actiunea subiectului. Exista trei tipuri de conditionale, clasificare facuta n raport cu posibilitatea realizarii/ndéplorinirii actiunii DIN Regenta respectiva. Ordinal – exprimĂ ordinea obiectelor prin numărare. Eu voi Merge n Anglia ca sa pot nvata englezeste bine. Il m`a parlé des livres qu`il lisait, qu`il avait à lire et qu`il aimait lire.